fbpx
zen garden
Grădinile tradiționale japoneze – spectacol al naturii
17.09.2014 | Asociația Română de Shiatsu | Cultură

Aranjarea grădinilor este o artă  tradiţională japoneză importantă ce dăinuie de multe veacuri. Peisajele grădinilor tradiţionale japoneze pot fi categorisite în trei tipuri: Tsukiyama (grădini de deal), Karesansui (grădini uscate) şi Chaniwa (grădini pentru ceainării).

Grădinile Tsukiyama

Lacuri mici artificiale, ape care curg, dealuri, pietre, copaci, flori, podurişi cărări sunt folosite pentru a crea o reproducere în miniatură a unei privelişti naturale. Numele Tsukiyama se referă la crearea artificială a dealurilor.

Grădinile Tsukiyama variază în funcţie de mărime şi de felul în care sunt privite. Grădinile mici sunt de obicei admirate dintr-un singur loc, de exemplu din veranda unui templu, pe când, grădinile întinse pot fi admirate prin plimbarea făcută pe cărările grădinii.

Grădinile Karesansui

Grădinile Karesansui reproduc privelişti naturale într-un mod mai abstract prin folosirea pietrelor, pietrişului, nisipului şi câteodată câteva petice de muşchi. Aceste grădini sunt puternic influienţate de Buddhismul Zen şi sunt folosite pentru meditaţie.

Grădinile Chaniwa 

Aceste grădini sunt construite pentru ceremonia ceaiului. În componenţa acestor grădini intră şi ceainăria (clădirea unde se ţine ceremonia ceaiului) şi sunt aranjate foarte simple conform conceptelor sado (ceremonia ceaiului).

Grădinile Chaniwa conţin pietre răzleţe ce constituie o cărare  spre ceainărie, precum şi felinare din piatră şi bazine din piatră (tsukubai) ce conţin apă unde invitaţii se purifică înainte să participe la ceremonie.